Ganduri, senzatii si concluzii de pe salteaua de yoga.
Asadar, da-ti peste mana. Peste mana aia pe care o duci spre telefonul mobil ca sa formezi numarul de urgenta unde o sa-ti raspunda, ca de fiecare data, cel mai bun prieten. Zilele astea cred ca frica de singuratate bate teama de gripa. Nu e usor sa stai singur cu tine si cu feedurile negre de pe retelele de socializare sau cu televizorul. Si cred ca e la fel de grea – daca nu si mai si...
Cel mai important lucru pe care l-am invatat in anii astia de cand practic e ca salteaua de yoga merge unsa la stres, anxietate si panica. Merge ea bine la orice, dar aici e campioana. Detine un soi de monopol pe aria asta de activitate cerebrala prea intensa si haotica pentru ca un muritor de rand sa-i faca fata neasistat. Am mai invatat ca nu exista om fara frici, griji si angoase pe motive...
Durerea, bineinteles. Intotdeauna. Durerea la yoga este o situatie cu care abia dupa primii 2 ani de practica si cateva accidentari mi-am dat seama ca nu are niciun rost sa ma lupt. Va castiga de fiecare data, indiferent cat de mult as avansa eu. De ce? Pentru ca, in primul rand, n-ar trebui sa accept durerea in practica mea. Ea poate aparea, dar numai de mine depinde s-o dau afara de pe...
Pentru ca n-am mare lucru de facut zilele astea, m-am gandit sa scriu cate ceva despre practica de yoga, mai ales pentru cei care sunt la inceput. Cu precadere pentru cei care n-au fost niciodata la o ora dar vor sa inceapa fix acum. Asadar, cum incepi practica de yoga? Depinde ce intelegi prin asta si ce vrei de la ea. Daca te referi strict la practicarea posturilor, atunci n-ai cum sa ratezi...
O tabara de yoga si meditatie e ca un balon: te inghite de cum intri pe poarta. Urmeaza sa traiesti in afara lumii si a timpului, eliberat de orice apucaturi si arogante citadine. Desigur, asta daca vrei sa le lasi la intrare. Eu am decis sa ma lepad de cat mai multe – nu m-am indurat de cafea si tigari si nici nu cred ca ar fi functionat fara. Sunt sigura ca daca vrei sa schimbi totul de...
Intre momentul in care ti-a trecut prin cap sa faci yoga acasa si ziua in care chiar o sa faci, se lafaie (din experienta mea) mai multe etape si 3 dusmani: canapeaua, oglinda clasica Ikea si medalia de aur. Pentru inceput, e bine sa stii ca daca amani azi nu inseamna deloc ca o sa te apuci de maine. Mai degraba vei ajunge sa confirmi vechea vorba de duh “lasa pe alta zi ca poate nu mai e nevoie”...
Ziua in care m-am imbracat prima data in colanti de yoga si maiou regulamentar a fost ca o epifanie. Am inteles pe loc ca cel mai bine e sa n-ai idei preconcepute si, in general, sa nu inventezi tu roata in public decat daca-ai facut si-acasa si ti-a iesit. In plus, am dedus ca e tare folositor s-o iau in considerare din cand in cand si pe printesa din mine, nu doar pe experta doctor academician...
Totul incepe dupa ce ti-ai luat saltea de yoga (galbena daca se poate, macar sa nu te mai holbezi la un pres gri toata dimineata). Ma rog, incepe mai demult, dar abia atunci esti cu adevarat pregatit sa te intalnesti cu karma si sa-ti scoti trufia in lume. Adica pe strada, uneori la ore imposibile, cand orasul e inca buimac de somn si tu te prefaci ca mergi in pas vioi spre clasa. Ar fi sub...