Demonul incrancenarii, Ingerul vointei si lupta pe salteaua de yoga 

D
Salteaua de yoga te pune fata in fata cu demoni despre care habar nu aveai ca te bantuie si ingeri care te-au parasit de mult.
Abia dupa primele ore incepi sa-i recunosti si pe unii si pe ceilalti si sa-i clasifici corect. Nu atat de dragul statisticii, cat din nevoia de a putea trai cu ei, intr-un echilibru la inceput indoielnic, apoi din ce in ce mai stabil.
Ia timp, iar in procesul trierii te viziteaza greselile trecute, prezente si viitoare. Pentru ca nu-i destul sa pui degetul pe ele ca sa nu le mai faci.
Totul e sa-ti dai putin ragaz, sa nu-ti propui sa culci la pamant toti demonii dintr-o lovitura si sa inalti toti ingerii dintr-o rasuflare. Ii iei pe rand, unul dupa altul, vorba ceea… in ordinea numerelor de pe tricouri. Chiar daca, sa nu uitam, yoga nu e atletism.

Demonul Incrancenarii detine salteaua de yoga

Cel mai nesuferit demon care mi s-a aratat mie a fost incrancenarea. Il recunosti usor, dupa strambaturi, negativism si o ampla serie de ganduri pe care daca le-ar sti instuctorul, sigur ti s-ar face rusine. De fapt fii sigur ca le stie, i le spui chiar tu cand te incrunti, mormai nemultumit si ramai indaratnic pe salteaua de yoga in timp ce ora merge mai departe. Cred ca se amuza in sinea lui dar e destul de discret incat sa-ti spuna, a suta oara probabil, ca yoga e despre vointa, nu despre incrancenare.

La inceput te enerveaza teribil. Tu doar vrei din toate puterile si sa te intinzi si sa te curbezi, si sa te tii in asanele alea insuportabile.
 Vrei, dar nu poti! De-asta injuri in gand, nu de altceva. De-asta faci cu inversunare tot ce-ti spune sa faci, insa nu-ti iese si e cu atat mai nedrept. Plus ca unde-i zenul despre care atata vorbim? Unde-s beneficiile alea miraculoase, ca in afara de picioare tremurande si muschi care dor peste tot prin corp, nu simti nimic! Deocamdata.
Candva, o sa simti, daca o sa-ti acorzi timp. Iar pentru asta trebuie sa inveti vointa fiindca, precum bine vezi, inversunarea nu te-a ajutat la nimic. Eu am descoperit ca, intr-un mod bizar, exersarea vointei inseamna, in primul rand, sa renunt la indarjire. Mai presupune rabdare (ceva ce mie mereu mi-a lipsit), intelegere pentru limitele corpului si respect pentru nevoile lui. Da, nu faci yoga dupa ce abia ti-ai stins tigara sau dupa ce-ai pierdut o noapte.

 

 

Pare de bun simt, dar uneori vei constata poate, ca mine, ca iti lipseste cu desavarsire. Sau, daca totusi faci, nu te miri ca respiri agitat si ca te ia cu vertij. Nu mergi la ora infometat, in timp ce tii diete ucigatoare si nici ghiftuit. Vointa mai cere dedicare, adica repetitie constanta, calma, fara frustrari si enervare. Plus atentie, multa atentie la detalii si la ce ti se spune.

Cum faci toate astea cand salteaua de yoga e ringul de dans al demonilor tai? Habar n-am; cum poti tu mai bine. Eu mi-am gasit o mantra care ma ajuta: Roma nu s-a construit intr-o zi.

Add Comment

Publicate recent

Biblioteca

People & Yoga

Amprenta digitala

Uneori timpul e prea scurt si emotia prea mare pentru ca o traire sa ajunga imediat text de blog. Ca sa n-o pierd, o agat de Facebook sau Instagram.